Un seder cu delicatese pentru evreii din Arad


Detalii Eveniment


Au trecut doar câteva zile de la încheierea Purimului (sărbătoarea veseliei și a copiilor foarte frumos costumați) și iată că am și intrat în Pesach, celebrarea eliberării din robia egipteană, un proces anevoios, cu împotrivirea vehementă a faraonului și de aici numeroasele obstacole peste care evreii au trecut cu ajutorul divinității.

Momentul este deseori interpretat pe mai multe planuri, atât ca eliberare individuală, bunăoară scăparea de un viciu sau trecerea peste un obstacol personal, precum și o libertate a întregii evreități și totodată un punct de cotitură în autodeterminarea identității evreiești. Apartenența la această identitate i-a adus împreună, în seara de 30 martie și pe evreii arădeni la un seder în comunitate.

Fiind vineri seara, s-a început cu rugăciunea de primire a Shabbatului, oficiată de rabinul Avraham Ehrenfeld, după care Ionel Schlesinger, președintele comunității a explicat ce reprezintă Pesachul și în ce constă sederul (ordinea) de Pesach.

02Și în comunitatea arădeană, textul Hagada shel Pesach a fost matricea pentru desfășurarea primei seri a acestei sărbători, fiecare participant putând urmări depănarea evenimentelor. Ca și la rugăciunea de Shabbat, tot îndrăgitul rabin Ehrenfeld a fost cel care a spus fiecare brohe sau brahot, adică binecuvântare și a evocat în memoria colectivă însemnătatea ingredientelor de pe ke’ara (platoul de Pesah).

În afară de aceasta, participanții au mai consumat tradiționala supă de vită cu zarzavaturi și găluște de matzes. Felul doi a constat în cartofi piuré, o pulpă de pui și un sos de vișine. Desertul a fost o prăjitură tot pe bază de matzes și un compot de mere, lăudate ca delicatese de mulți dintre cei prezenți.

Participanții au fost de asemenea plăcut impresionați de jovialitatea gazdelor, care se plimbau printre mese pentru a adresa câte o vorbă bună fiecăruia. „Atât rabinul Ehrenfeld cât și domnul președinte Ionel Schlesinger sunt persoane dotate cu umor bun și îl folosesc exact la timp”, spune Ioan Szegő, unul dintre participanți.

Ma nishtanah este poate cel mai cunoscut text sau cântec de Pesach alcătuit din patru întrebări adresate adulților de către copii despre ce și cum se întâmplă în timpul seder-ului. Acum a venit rândul lui Eric și al lui Robert Mor, ambi de 13 ani, să cânte și să îi întrebe pe adulți. „Anul trecut am celebrat acasă, însă la insistențele rabinului am venit azi aici să facem sederul. Ne bucurăm că s-a întâmplat așa, deoarece am găsit o… avira, cum se zice, o atmosferă foarte plăcută în această comunitate”, povestește Boris Mor, părintele celor doi băieți.

seder ok1

Momentul cheie a fost când rabinul a rămas fără Afikoman, jumătatea de azimă ruptă și ascunsă la începutul sederului, un joc de rol răspândit în mai toate comunitățile evreiești din lume. Se face că, de această dată, un viteaz cavaler, de la Purimul ce tocmai a trecut, a salvat situația. Pe băiatul care a dat înapoi Afikomanul îl cheamă Mark Vizental, are 9 ani și pentru că pasiunea îi este echitația, gestul lui va fi răsplătit cu o cravașă din partea Comunității Evreilor din Arad. „Plus binecuvântarea rabinului”, precizează Raoul Vizental, tatăl băiatului. „Sederul la comunitate a devenit o tradiție pentru toată familia noastră”, mai spune domnul Vizental.

Margareta Szegő

Foto: Dana Kalman

 

Print Friendly, PDF & Email
Previous
Sărbătoarea veseliei alături de cavaleri și zâne

Evenimente

aprilie 2018
LMaMiJVSD
       1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30       
« Mar   Mai »