Margareta Braun, mecena modei arădene

Postare

 

            Una dintre personalitățile arădene ale secolului trecut a fost om de afaceri, doamnă în înalta societate, profesoară de Franceză și Germană și, timp de câteva decenii, a influențat, dacă nu, chiar dictat, felul în care se îmbrăcau cei mai de seamă locuitori ai orașului nostru.

Povestea doamnei Margareta Braun, începe în anul 1907, în orașul Fiume, unde, exact în același an este construită sinagoga, pentru o comunitate evreiască în expansiune. Însă, în 1908, Cecilia Goldschmit, mama Margaretei, își părăsește soțul, profesorul Hajnal David și se întoarce în orașul său natal, împreună cu bebelașul în vârstă de un an. Margareta și Cecilia sunt imortalizate de fotograful studioului Hungaria, din Arad, iar fotografia poate fi admirată și astăzi de către arădeni, în cadrul Complexului Muzeal Arad, alături de alte fotografii, documente și obiecte ale familiei, dăruite cu mărinimie de doamna Goldschmit.

„Donațiile generoase ale membrilor Comunității Evreiești din Arad, ale familiilor Goldschmit, Braun, Arnstein, Geller, Steinberg, Seidner, Weisz,Nagy, Hatschek, reprezintă astăzi o parte din valorosul patrimoniu al Muzeului nostru și reconstituie totodată povestea uniei comunități astăzi aproape dispărută. În anii ´90, prin strădania istoricului Gheorghe Lanevschi, în muzeul nostru erau depozitate astfel de sute și chiar mii de obiecte, în marea lor majoritate donații ale urmașilor sau ale evreilor care la vremea aceea încă mai trăiau în Arad și dintre aceste obiecte am remarcat o fotografie donată în anul 1993”, spune dr. Adelina Stoenescu, muzeograful care printr-o muncă asiduă a adus în prim-plan povestea de viață a doamnei Margareta.

Urcușuri și coborâșuri

            Întoarsă în Arad, Cecilia Goldschmit își continuă stilul de viață până în anul 1918, când sfărșitul războiului o găsește ruinată. O fire luptătoare, provenită dintr-o familie cu tradiție în afaceri, Cecilia reușește să se repună pe picioare și deschide magazinul de confecții Fortuna. Putem spune că Cecilia Goldschmit a învățat comerțul chiar în familie, și astfel gestionează bine afacerea care s-a remarcat pe piața românească interbelică. Magazinul avea sediul în Arad și mai multe filiale, printre care una chiar pe malul Dunării, la Turnu Severin.

Margareta crește, iar după război se implică și ea în afacerile familiei. La început ca și angajată a Băncii Goldschmit care aparținea unchiului său Sandor Goldschmit, iar mai târziu, cu sprijinul familie a întemeiat casa de modă Diva, foarte cunoscută și apreciată în orașul Arad, cu sediul chiar în spatele teatrului, în centrul orașului.

Din lagărul de muncă

„Iată, o tânără arădeancă din perioada interbelică, frecventa cercurile înalte ale orașului, având un mariaj fericit alături de soțul său, comerciantul Jozsef Stern. Totul până în anul 1942, când Jozsef Stern, bărbat evreu era deja internat de un an de zile în lagărul de muncă de la Brașov.Foarte bolnav, reușește să se întoarcă acasă, însă cu toate eforturile familiei, Jozsef deceda la vârsta de 49 de ani. Margareta era văduvă. Avea 35 de ani. Războiul i-a ruinat viața, i-a ruinat mariajul și i-a ruinat și afacerea de familie. O parte dintre firme au fost rechiziționate de stat, o mică parte au fost salvate, fiind trecute pe numele unui angajat român, de încredere, până la sfârșitul războiului. Și asta n-a fost totul. A urmat regimul comunist, a urmat naționalizarea, când familia Goldschmit a pierdut totul. A pierdut averea, a pierdut firmele, a pierdut locuința aflată într-unul dintre palatele somptuoase de pe Corso, de pe Bulevard. Margareta, de astă dată recăsătorită Braun, alături de mama sa Cecilia, alături de Eugen, soțul său, al doielea soț, au trebuit să locuiască într-un alt apartament din oraș, mult mai mic și să îndure împreună suferințele și umilințele, mai ales umilința provocată de regimul comunist. După trecerea în neființă, după moartea celor dragi, a mamei Cecilia și a soțului Eugen, în anii ´50, Margareta rămânea singură în Arad. A reușit cumva să supraviețuiască oferind, celor interesați, ore de pian, era foarte apreciată, de asemenea ore particulare de limba Engleză, de limba Franceză și limba Germană”, ne informează Adelina Stoenescu.

Margareta Braun trece în neființă în anul 1995. Piatra de mormânt  modestă din cimitirul vechi evreiesc este înconjurată de obeliscurile somptuoase ale celor care au fost membrii familiei Goldschmit. „Donațiile generoase ale domnei Margareta Braun îmbogățesc astăzi extrem de mult patrimoniul nostru muzeal și de asemenea istoria orașului Arad. Așadar, vă invităm la muzeul de istorie din palatul cultural să descoperiți povestea povestea fascinantă, absolut fascinantă de viață a celei care a fost doamna Margareta Braun”, spune dr. Adelina Stoenescu, muzeograf al Complexului Muzeal Arad.

Margareta  Vidorka Szegő

 

 

Print Friendly, PDF & Email
Previous
Sinagoga Neologă, la mare căutare de turiștii arădeni

Evenimente

iunie 2021
LMaMiJVSD
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30     
« mai   iul. »