Fiul lui Simon Elias și nepotul lui Isac Elias (Éliás Izsák), Ármin Éles (după maghiarizarea numelui) nu se lasă mai prejos în ceea ce privește realizările familiei. El este unul dintre întemeietorii Camerei de Comerț și Industrie a Aradului alături de alți evrei precum: Paul Walfisch, Ferenc Grünwald și Tivadar Ottenberg.

Tatăl său, Simon Elias a fost membru în comitetul de conducere care a preluat școala evreiască în anul 1862 alături de președintele de atunci al Comunității Evreilor din Arad, Deutsch Ignacz.

Bunicul lui Ármin Éles este Isac Elias împreună cu Marcus Mayer au fost primii evrei care s-au stabilit în orașul Arad. Ottó Lakatos ne vorbește despre prima pagină din evidența familiilor evreiești din comunitate, unde apare, de asemenea, numele de Éliás Izsák, astfel putându-l considera unul dintre întemeietorii Comunității Evreilor din Arad. Același lucru îl putem spune și despre bazele primei instituții evreiești din Arad, Hevra Kadisha (sau Chevra Kadisa), care a luat ființă în același timp cu comunitatea[1], dacă nu chiar înaintea ei. Întemeietorul ei pare a fi, de asemenea, Isac Elias, în anul 1729.[2]

La început, organizația de caritate se ocupa de înmormântarea evreilor, administrarea cimitirelor și îngrijirea bolnavilor. Numărul membrilor ei a crescut concomitent cu dezvoltarea comunității, iar în 1869 instituția avea 520 de membrii cotizanți, urcând la 700 în anul 1900. În 1840, Hevra Kadisha a înființat un spital separat care a fost mărit în anul 1861.[3] Serviciile oferite de Hevra Kadisha s-au extins de la sistematizarea, amenajarea și îngrijirea cimitirului neolog și al celui ortodox, la crearea și întreținerea spitalului, la ajutorarea celor în suferință, fie ei invalizi, incapabili de muncă, vârstnici și așa mai departe.

Totodată, cel mai vechi mormânt din cimitirul evreiesc de rit neolog din Arad este cel al bătrânului Isac Elias (Éliás Izsák) care a decedat pe data de 5 iulie 1754

Margareta Szegő

Referințe bibliografice:

[1] Lakatos Ottó, Arad Története (Vol. II), Arad, 1881, p. 81

[2] Istoria Evreimii Arădene, Editura Minimum, 1996, p. 39

[3] Újvári Péter, Magyar Zsidó Lexikon, Budapesta, 1929, p. 58