Comunitatea evreilor din Arad a sărbătorit Shavuotul, evenimentul care marchează primirea Torei de către Moishe Rabeinu, moment biblic, de înfiinţare a poporului evreu. Evenimentul religios este readus în memoria colectivă a tuturor comunităţiilor evreieşti din lume timp de două zile, în diaspora şi o zi în Israel, prin rugăciuni, tradiţii şi festivităţi. Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub denuminrea de Yom Habikkurim sau Ziua primelor fructe, deoarece marchează primele ofrande de acest gen a fermierilor din Israel în antichitate.

Anul acesta ea a început la lăsarea serii de 20 Mai şi s-a încheiat la ivirea primei stele în 21 Mai, echivalentul lui 6 respectiv 7 Sivan din calendarul evreiesc. Sărbătoarea vine la 49 de zile, adică şapte săptămâni, după ieşirea din Egipt, iar ritualul de numărare a zilelor de la Pesach (eliberarea din robia egipteană) şi Şavuot (primirea tablelor cu legi) se numeşte numărarea Omerului.

Conform Midraşului (cartea care conţine comentariile rabinice), ca anticipare la primirea Torei, muntele Sinai s-a umplut dintr-odată de flori, iar comunităţile evreieşti arată acest lucru prin împodobirea bimah-ului (platforma unde îşi desfăşoară activitatea oficiantul de cult). În sinagoga amenajată la noi în sala festivă a comunităţii, bimah a fost minunat împodobită de, a noastră,  tanti Ani, căreia Ionel Schlesinger, preşedintele Comunităţii Evreilor din Arad, a ţinut să îi mulţumească în mod special, în faţa tuturor participanţilor la Şavuot. Dumneaei a mai primit felicitări de la fiecare enoriaş în parte atât pentru decor cât şi pentru serviciile oferite comunităţii noastre de peste trei decenii.

Partea principală a sărbătorii a fost serviciul divin condus de Ştefan Rona, oficiantul de cult  şi totodată unul dintre cei mai activi memebri ai comunităţii arădene. Conform tradiţiei, dumnealui a chemat la Tora şapte olim, care trebuie să fie evrei halahici, pronunţând numele lor evreieşti. Acest ritual se numeşte Aliah, ascensiune,  şi este o mare onoare pentru cel chemat, care trebuie să ştie să citească textul sfânt scris în limba Ebraică, de la dreapta la stânga, cu caractere ebraice, fără transliterare, să îl aştepte pe următorul olim să facă Aliah, apoi, să meargă pe o cale mai lungă decât cea normală la locul lui, acceptând felicitările celorlalţi participanţi. A urmat Hagbah, ridicarea Torei, când se spune „Vezot haTorah asher sam Moshe” (aceasta este Tora pe care Moshe a prezentat-o). După desăvârşirea ritualului, Tora a fost îmbrăcată înapoi cu mantia ei şi pusă în Aron Kodesh, dulapul sfânt.

Tradiţia spune că de Shavuot se consumă mâncăruri pe bază de lactate, deoarece Tora a fost comparată cu laptele de către regele Solomon, în timp ce prin Gematrie (practica de a atribui numere literelor din cuvinte şi a calcula astfel valoarea lor) se obţine valoarea de 40 pentru cuvântul ebraic chalav (lapte) iar Moise a stat tot atâtea nopţi pe muntele Sinai, înainte de a duce Tora poporului evreu. De această dată, în comunitatea arădeană s-au consumat brânzoaice, ca o reflectare a obiceiurilor străbune.

Însă, marea sărbătoare nu a constat doar în rugăciune, decor şi mâncare, ci în prezenţa comorilor umane de care se mai bucură comunitatea din Arad. Şi cu toate că, poate fiecare membru a făcut eforturi pentru a participa la Shavuotul din acest an, unii venind chiar din judeţ, au fost persoane care au luat parte la eveniment în pofida tuturor obstacolelor vârstei sau ale sănătăţii lor precare. Una dintre ele fiind doamna profesoară Noemi Reckerth, a căror eforturi deosebite au fost recunoscute de întreaga comunitate.

Pentru comunitatea arădeană, cât şi pentru celelalte comunităţi din ţară, cea mai mare sărbătoare este păstrarea valorilor iudaice, a comunităţilor şi a obştilor, a căror incomensurabile comori sunt oamenii care le alcătuiesc. Hag Shavuot Sameah!

Margareta Vidorka Szegő