Mulți dintre evreii arădeni de odinioară au ales să lucreze în domenii prin care puteau contribui la dezvoltarea literaturii și a culturii orașului de pe Mureș. Numele lor au avut rezonață puternică în acele vremuri, iar prin munca lor au adus o plusvaloare României. „Istoria evreimii arădene” apărută la editura Minimum, în 1996, îi amintește pe Carol Balla, editorul șef de la ziarul „Jövö” (Viitor), Joan Aszodi, Ladislau Földes, Géza Pilisi, membru al clubului PEN Internațional al jurnaliștilor, Gheorge Bérczy, Eugen Multas, Nicolae Zeiner, Anton Lisz, Oszkar Szomory (deportat în Transnistria între 1942-1944); Pavel Salgo, Francisc Solymos, Carol Noti, Alexandru Messer, Rezes Gheorghe, Tiberiu Molnar și Ludovic Pinter.

Familia Stauber împreună cu Heinrich Salgo s-au ocupat de administrarea tipografiei, iar din „Magyar Könyvszemle”,  broșura Muzeului Național Maghiar, biblioteca Széchényi, apărută în anul 1907, aflăm că Stauber József este redactorul șef care tipărește și difuzează publicația „Aradi Közlöny”. În lunga sa existență (1885-1940), ziarul crează o comunitate de jurnaliști de religii și etnii diferite, câțiva dintre ei menționați și în „Romániai-magyar irodalmi lexikon” (Lexiconul literar român-maghiar). Lista jurnaliștilor și a scriitorilor arădeni de origine evreiască este una cuprinzătoare, ei publicând la mai multe cotidiene precum „Jövö” și „Uj Kelet”.  Însă „Aradi Közlöny”, de altfel, o pepinieră de jurnaliști, a fost locul unde s-a format unul dintre cei mai cunoscuți autori ai acelor vremuri.

Károly József s-a născut în Arad, pe 28 august în anul 1886, într-o familie evreiască foarte săracă, cu cinci copii, în care mama, Zeiner Júlia era casnică, iar tatăl, Klein Lajos muncea cu ziua în diverse locuri. Din lexiconul de literatură Român – Maghiar (Romániai magyar irodalmi lexikon) apărut la editura Kriterion în 1991, aflăm că scriitorul a absolvit școală reală în 1904 și se pregătea să devină profesor. Dar, pașii vieții l-au dus înspre jurnalism. A debutat la „Aradi Közlöny”, unde a profesat ca editor ​​timp de patru ani. A mai lucrat în redacțiile ziarelor din Oradea și Budapesta.

Lexiconul Român – Maghiar spune că „s-a retras din jurnalism în anii 1920 și a trăit din vânzarea propriilor cărți. Scrierile sale amestecă gânduri conservatoare și progresiste”. Însă, lexiconul maghiar- evreiesc, apărut în Budapesta, în 1929, declară că „actualmente, trăiește în Berlin unde este colaborator al mai multor ziare germane”. Aceeași sursă amintește de cariera de traducător din limba germană a lui Károly József și spune că a avut mare succes în domeniu. Cert este că, în anul 1927 apare cartea „A nagy fordulat” (Marea întorsătură), la editura Corvin I. Lányi Könyvnyomdai Műintézete, iar în anul 1934 romanul satiric „A halott” (Decedatul), publicat de autor, la tipografia Reiner. Urmează „A pénz embere” (Omul banului), publicat la tipografia Lovrov & Co. Magyar miniatürök (elbeszélések – convorbiri), Napoleon házasit, o piesă de teatru în trei acte, jucată pe scena arădeană. Károly József a decedat la Arad, în anul 1960.

 Margareta Vidorka Szegő