După calvarul celui de al doilea război mondial şi greutăţile  întâmpinate în  regimul communist, mulţi români de origine evreiască au fugit din ţară pentru a-şi găsi un trai mai bun. Însă, oriunde s-ar fi aflat atât ei cât şi copiii lor, simt dor de România. Unii nu s-au mai întors de loc aici, alţii mai vin în vizită la rude sau prieteni. Sunt câţiva care nu se pot despărţi pentru mult timp de patria în care s-au născut şi au crescut şi atunci fac drumuri lungi şi anevoioase pentru a fi atât în Israel cât şi în România.

Pe de altă parte, deşi populaţia evreiasca din ţara noastră şi cu atât mai mult cea din Arad a scăzut constant în ultimele decenii, JDC alături de Federaţia Comunităţilor Evreiești din România şi implicit Comunitatea Evreilor din Arad, au depus şi depun un efort constant pentru a menține viaţa evreiască culturală şi religioasă pe meleagurile noastre.

Cele mai mari probleme legate de aspectul religios pentru familiile evreieşti din România au fost şi sunt cele legate de alimentaţia kaşer, prezenţa rabinică, prezenţa unui mohel, adunarea unui miniam, etc. Astfel, deşi au fost naşteri în rândul evreilor din Arad în ultimele decenii, au lipsit Brit milah-urile.

Brit milah-ul este legătura dintre poporul evreu şi Dumnezeu, care conform tradiţiei se realizează în cea de-a opta zi de viaţă. Supranumit şi legământul Abrahamic, el reprezintă pecetea acordului dintre Divinitate şi poporul ales.

Cel mai celebru

Brit Milah-ul cel  mai cunoscut de populaţia creştină din România şi de pe mapamond este cel al lui Isus Cristos, care a avut loc conform tradiţiei evreieşti.  El este sărbătorit la întâi ianuarie de Biserica Ortodoxă de Rit nou şi cea Catolică şi la 14 ianuarie de cea Ortodoxă de rit vechi sub denumirea de „tăierea împrejur”, însă creștinii nu o mai practică.

Între Israel şi România

Una dintre familiile cele mai active din comunitatea arădeană îşi împarte şi ea existenţa între Orientul Mijlociu şi Europa. În famila Botezatu primii doi copii, Elinor şi Emanuel au avut îndeplinite ritualurile religioase în Israel. Însă, părinţii au decis ca mezinul familiei să aducă bucurie şi comunităţii în care îşi au rădăcinile. Asfel că, Edmond ben Călin („ben” = fiul lui) a fost circumcis în Arad după ce famila şi comunitatea au parcurs un adevărat periplu de organizare.

Orchestrarea birtmilah-ului lui Edmond a trebuit să ţină cont de găsirea moelului, aşteptarea rabinului (plecat la o conferinţă), venirea bunicilor din Israel şi multe altele. De aceea şi britul a întârziat câteva zile.

Astfel că, în data 12 noiembrie 2018, totul a fost pregătit, iar micul grup de participanţi, format din bunici, unchi, mătuşi, verişori şi prieteni foarte apropiaţi au putut fi alături de minunata familie.

Rabinul Zvika Kfir a ţinut un frumos discurs despre ce înseamnă britul pentru tânăra familie şi copil urmând efectuarea ritualului alături de cei doi moeli.

Evenimentul a fost împletit cu aportul vocal deosebit al melodiilor interpretate de cantorul Emanuel Pusztai, verişorul primar al mamei.

Un râu de binecuvântări

Cea mai mare onoare cu această ocazie este aceea de a fi sandek, adică însoţitorul copilului. De obicei ea este rezervată bunicului sau unui alt membru al familiei, ori unui prieten foarte apropiat.

Rolul sandekului este acela de a ţine copilul pe tot parcursul ceremoniei, ca mai apoi să vorbească cu fiecare participant şi să îl binecuvânteze într-un mod personalizat.

Lui Shlomo Pendus, bunicului din partea mamei, i s-a acordat această „miţva ghedola”, adică onoare şi mare responsabilitate, care se poate spune că i-a venit ca o mănuşă. El a stat răbdător pe mica băncuţă de la bimah întrebând pe fiecare câte ceva despre viaţa personală şi ce anume şi-ar dori. Fie sănatate, fericire, pace, înţelepciune şi iubire pentru el şi toată familia, prietenii şi cunoscuţii lui sau poate doar o mică binecuvântare pentru a ajuta pe cineva în necaz ori a trece peste un obstacol mai mare, fiecare a primit un gând bun de la un suflet mare.

La treptele bimah-ului s-a format un şir lung de oameni, ca un râu.  Mai tânăr sau mai în vârstă, evreu sau creştin, toţi au aşteptat rabdători să le vină rândul. Kol hakavod Shlomo pentru  mitzvah ghedola.

Seudat mitzvah

Este o masă festivă obligatorie care celebrează realizarea unei mitzva, ca de exemplu o nuntă, un bar mitzva ori un brit milah.

Familia Botezatu a reuşit să se întreacă pe sine şi aşa cunoscută fiind pentru bucătarii ei.  Invitaţii au putut să guste din celebrul falafel a lui Elda şi Elinor, minunatul humus şi alte mâncăruri specific evreieşti.  Bineînţeles că s-a cam auzit întrebarea „dar tu ăsta cum îl faci?” şi reţeta a migrat de la gazdă la invitat.

Birkat Hamazon special

O deosebire în ceea ce priveşte ritualul pentru acest eveniment este faptul că la gratitudinea care se spune după masă la un Brit Milah se adaugă nişte cuvinte introductive, numite Nodeh Leshimcha. Aici, cel ce spune rugăciunea îl slăveşte pe Dumnezeu, apoi cere îndurare pentru familie şi cei prezenţi. Se mai adaugă rugăciunile speciale Rachaman.

Dans, glume, voie bună, rugăciune şi bucuria de a fi împreună ne-a făcut pe toţi să ne bucurăm de fericirea familiei Botezatu şi să le dorim tuturor membrilor ei pace, iubire, fericire şi cât mai multe împliniri pe toate planurile. Iar micuţului Edi, o comunitate întreagă îi doreşte să crească mare, sănătos şi puternic, să  fie chemat la Torah , să facă multe mitzvoturi şi neapărat Tikkun Olam, o lume mai bună pentru toţi cei ce îşi duc viaţa pe această mică planetă. Bine ai venit în rândul unui popor iubitor de pace şi învăţătură, micuţule.

Margareta Szegő