În data de 21 ianuarie 2019, evreii arădeni s-au adunat, cu mic cu mare, pentru a sărbători pomii. Anul nou al pomilor, în ebraică Tu Bishvat, este prima sărbătoare, cu excepția Shabbatului, care se ține într-un an calendaristic gregorian.

Deși este considerată o sărbătoare minoră, ea este foarte iubită de evreii din toată lumea deoarece celebrează viața iar, după cum știm, religia iudaică respectă, protejează și susține viața. În panoplia găndirii și culturii evreiești de a face Tikkun Olam, adică o lume mai bună pentru toți locuitorii Terrei, viața și natura au un loc aparte. Tocmai de aceea, pomii, cei care susțin viața pe pământ au o sărbătoare doar a lor. În preajma Tu Bishvat, evreii de peste tot din lume, dar mai ales în Israel, încep a se pregăti cu semințe, puieți și tot ce le mai trebuie pentru a sădi ceva în pământ. De fapt, în Israel, Tu Bishvatul reprezintă o mobilizare masivă și voluntară a populației, indiferent de vâstă, pentru a planta.

Mica reuniune a comunității arădene de Tu Bishvat a început prin cuvântul președintelui Comunității Evreilor din Arad, Ionel Schlesinger, care a făcut o prezentare a ceea ce se va întâmpla. „În partea întâi intrăm în tematica Tu Bishvat și doamna Dana Stana ne va citi un material despre această sărbătoare. Și pentru că doamna Stana vorbește mult (râsete) vom proiecta un clip de două minute care face un rezumat a celor spuse de doamna Stana” ne informează președintele. Bineînțeles că toată lumea a gustat gluma, inclusiv doamna Stana, care a citit o succintă descriere a sărbătorii. Apoi a intrat în acțiune Danna Kalman, secretara comunității, care deobicei facilitează vizualizarea și traducerea din ebraică (dacă este cazul) a filmulețelor la astfel de evenimente.

Combaterea deșertificării

Cel mai relevant video a fost cel care a arătat plantările masive care au loc în tot Israelul în această perioadă. Pentru cei care nu vorbesc nici ebraica nici limba engleză, președintele comunității a explicat anumite momente în timpul vizualizării. „După focurile din Haifa, se replantează. Iarăși o pădure care a fost arsă. Se plantează păduri care să prevină deșertificarea. Arabii plantează împreună cu evreii. Eliat, un loc unde se urmăresc păsările. Ceea ce este de reținut este că în toată țara este o mobilizare extraordinară, în preajma acestei sărbători pentru a planta pomi. Tu Bishvat Sameach!“ punctează Ionel Schelsinger.

Laitmotivul întâlnirii a fost asemănarea dintre om și pom foarte frumos descrisă de Ionel Schlesinger. „Ca și pomul și noi, majoritatea celor de aici, avem rădăcinile în pământ. Rădăcinile noastre sunt în Israel, iar coroana pomilor reprezintă însăși esența vieții. Domnișoara Danna ne prezintă  un clip inscripționat și în ebraică și în Română unde se arată că omul este ca pomul.“ spune președintele.

Cântece și muncă

Ca orice sărbătoare evreiască și Tu Bishvatul s-a ales cu o grămadă de cântece, poezii și dansuri. Președintele comunității a ales câteva videoclipuri mai puțin cunoscute care să descrie pe note muzicale bucuria simțită de anul nou al pomilor.

Poate cel mai cunoscut cântec de Tu Bishvat este „Hashkediah porachat“ (Înflorește migdalul), care vorbește despre soarele strălucitor și păsările ce vestesc sosirea sărbătorii. Cântecul descrie pământul care strigă că a venit timpul pentru plantat, fiecare om având această datorie.

Pentru a onora sărbătoarea conform tradiției iudaice, participanții au fost serviți cu fructe și nuci de toate felurile, reprezentând, în diferite interpretări,  anotimpurile, viața, pământul lui Israel și arborele vieții. Sederul de tu Bishvat invocă, astfel, temele Kabbalistice de restaurarea binecuvântării cosmice prin întărirea și repararea arborelui vieții.

Spre bucuria copiilor și nu numai, evenimentul a cuprins și două clipuri de desene animate ca parte vizuală a unor minunate opere muzicale. Prima a fost „Rapsodia albastră” a celebrului compozitor american, de origine evreiască George Gershwin, cu ilustrațiile studiourilor Disney pentru proiectul Fantasia 2000. Cea de-a doua a prezentat povestea lui Noe și a viețuitoarelor de pe arcă. „Strămoșul nostru Noe, care cu bărcuța lui a făcut imprudența de a ne salva“, glumește, din nou, președintele.

Cireașa de pe tort a fost binecunoscutul clip din muzicalul „Scripcarul pe acoperiș” în timpul căruia toată sala a fredonat melodia, uneori chiar înaintea notelor muzicale adecvate. Participanții au intrat astfel în lumea evreului rus Tevie lăptarul, întrebând ironic divinitatea dacă „ar strica ceva plan vast etern de aș fi un om bogat”.

Celebrarea a continuat mult după încheierea oficială a întâlnirii, prin discuțiile dintre membri comunității și voia bună a copiilor care au participat.

Margareta Vidorka Szegő