În gândirea colectivă a poporului evreu există o avertizare repetată iar şi iar la aproape toate manifestările culturale, politice ori religioase. „Cine omoară un om, omoară omenirea”. Fiecare dintre noi purtăm un univers vast alcătuit din memele culturale, ideologice şi religioase care au găsit teren propice in minţile şi sufletele noastre, un caleidoscop al strămoşilor noştri cu unele culori şi forme mai proeminente decât altele. Ducem lumi cu noi şi de fiecare dată când interacţionăm cu alte lumi, ale altor culturi, religii, popoare ne îmbogăţim pe noi înşine şi societatea care ne-a creat. Însă, de-a lungul istoriei unele lumi au încercat să le înghită pe altele, fie a fost vorba de curente politice, naţionaliste ori religioase, demersul soldându-se de prea multe ori violent, cu victime de ambele părţi, cu o incomensurabilă suferinţă şi răni ce poate nu se vor mai vindeca.

Un astfel de curent politico-ideologic a fost Nazismul, care adus moartea a peste 6 milioane de persoane considerate suboameni. Regimul nazist a ales evreii ca primele lor victime, apoi rromi, persoanele cu handicap, persoanele LGBT, cei care ascundeau astfel de persoane şi, fiind totalitar, a exterminat pe oricine le-a opus rezistenţă. Lucrurile au degenerat până la a vedea în culoarea galben deschis a părului şi ochii albaştrii caracteristicile „rasei pure”.

ICCJ

Ca o reacţie la Shoah (Holocaust) a fost creat Consiliul Internaţional al Creştinilor şi Evreilor, adică ICCJ (International Council of Christians and Jews), o organizaţie umbrelă ce cuprinde 40 de organizaţii naţionale. Membrii ICCJ de pe tot globul construiesc şi consolidează de cinci decenii o punte între lumea iudaică şi cea creştină, creând legături între indivizi, comunităţi şi societăţi. Mai mult decât atât, acest know- how începe să fie folosit pentru dialogul abrahamic, între evrei, creştini şi musulmani, efortul ICCJ oferind modele pentru relaţii inter –religioase mai ample.

În casa unde a locuit marele filosof evreu Martin Buber, înainte de a fi obligat să o părăsească datorită persecuţiilor naziste, este astăzi sediul ICCJ.

Scopurile organizației

Toate organizațiile naționale afiliate la ICCJ se dedică cu dăruire obicetivelor comune de a promova înțelegerea și cooperarea între creștini și evrei; de a combate toate formele de intoleranță, discriminare, rasism şi deturnare a religiei cu scop de dominare naţională şi politică; de a avea un dialog onest, în care fiecare persoană rămâne loială propriei credinţe şi obligaţii, recunoscând altei persoane integritatea şi alteritatea sa, toate acestea bazându-se pe respectul față de celălalt, pe ocrotirea identității și integrității celuilalt.

„Aceată abordare, care tinde să apropie oamenii de diferite religii, fără să urmărească apropierea între religii, elimină din start problemele puse de încercările de a apropia religiile, probleme care, până în prezent, s-au dovedit insurmontabile. Acolo unde există şi comunităţi musulmane, dialogul este Creştin-Evreu-Musulman”, spune Ionel Schlesinger, președintele Comunității Evreilor din Arad.

ICCJ organizează anual conferinţe pe temele de actualitate ale dialogului iudeo-creştin precum şi ale celui abrahamic. La o astfel de întâlnire, în oraşul austriac Eisenstadt, Ionel Schlesinger, preşedintele Comunităţii Evreilor din Arad (CEA) a susţinut o prelegere despre relaţiile extrem de bune între persoanele de diverse etnii şi religii din judeţul nostru, stârnind astfel curiozitatea participanţilor şi dorința organizatorilor de a pregăti aici o conferinţă.

Primul din România 

Munca depusă de Ionel Schlesinger, pentru a organiza conferinţa ICCJ în oraşul nostru a făcut ca Aradul să fie primul oraş din ţară pus pe harta conferinţelor internaţionale iudeo-creștine. Între 26 şi 27 mai 2009, oraşul de pe Mureş a găzduit consfătuirea cu titlul „Spre o unitate spirituală a lumii – evrei, creştini şi musulmani la începutul celui de-al treielea mileniu”, care a adunat 40 de participanţi din România, Israel, Franţa, Austria, Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, SUA şi Ungaria la Arad.

„O dorinţă născută şi exprimată acum doi ani la o conferinţă a ICCJ din Eisenstadt, Austria, este îndeplinită: Aradul, cunoscut pentru relaţiile bune dintre toate cultele religioase şi grupurile etnice care îl definesc ca un oraş multireligios, multietnic şi multicultural, găzduieşte o conferinţă ICCJ şi unul dintre obiectivele acestei conferinţe este stabilirea în România a unei structuri naţionale afiliate la ICCJ”, spune Ionel Schlesinger, preşedintele Comunităţii Evreilor din Arad în deschiderea evenimentului. Este menţionat, de asemenea, gradul mare de comuniune a diferitelor etnii din oraşul nostru.  „Aradul este cunoscut pentru bunele relații dintre toate cultele religioase și grupurile  etnice care-l definesc ca un oraș multireligios, multietnic și multicultural”, subliniază Ionel Schlesinger. 

Preşedintele CEA a atras atenţia asupra faptului că „trăim într-o lume în criză, nu numai financiară, ci şi morală, cu o scară pervertită de valori, o lume în care vina pentru eşecul regimurilor şi liderilor de a răspunde nevoilor poporului lor este pusă pe elementul străin, o lume în care stereotipurile iau locul cunoştinţelor reale, unde câştigă teren fundamentalismul religios dus în extremă,  ce neagă dreptul de existenţă al altor credinţe”.

Personalităţi din toată lumea

La conferinţa organizată de Comunitatea Evreilor din Arad au participat personalităţi de seamă atât din România cât şi din străinătate, precum academicianul Răzvan Theodorescu care a prezentat expunerea „România- o sinteză religioasă”, prof. univ. dr. Mariana Stoica, fost ambasador al României în Israel între 2000 şi 2007, care a vorbit despre „Necesitatea  dialogului cu lumea islamică”, ori Prof. Univ. Dr. Deborah Weissman, preşedinte al Consiliului Internaţional al Creştinilor şi Evreilor, a cărei laude şi felicitări au fost îndreptate atât înspre organizatori cât şi înspre participanţi, subliniind totodată natura istorică a evenimentului şi faptul că nu se putea găsi un loc mai bun pentru el deoarece „din totdeauna Aradul a fost considerat un exemplu de conlucrare şi toleranţă”.

Printre personalităţile participante ţinem să îi mai amintim pe Schmuel Barzilai, prim cantorul comunităţii evreilor din Viena şi un prieten bun al comunităţii arădene; prof. Radu Homescu fost ambasador al României în Statul Israel între anii 1991-1995, Israel Sabag, director pentru România al JDC; Ştefania Salisova, preşedinte al Asociaţiei Creştinilor şi Evreilor din Slovacia, John Louis McGregor, director INSERM Unit, din Lyon, Franţa; pastorul Dick Pruiksma, secretar general al ICCJ, dr. Markus Himmelbauer, director al Comitetului de Coordonare pentru colaborare între creştini şi evrei din Austria, dr. Irina Cajal Marin, diplomat în cadrul MAE; Emilia Lipkovits, membru al board-ului Comunităţii Evreilor din Köln, Germania; Hildegonda Rijksenova, de la Centrul pentru Întruniri şi Dialog Ecumenic din Olomouc, Cehia, Liviu Beriş, preşedintele Asociaţiei Evreilor din România Victime ale Holocaustului; Înaltpreasfinţitul Părinte Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului; Sorin Rosen, prim rabinul României; Lizica Mihuț, rectorul Universității „Aurel Vlaicu“, Aurel Ardelean, rectorul universității „Vasile Goldiș”; profesori universitari arădeni precum Marius Grec, Adriana Vizental şi oficialităţile arădene.

Un concert înălţător

După mai multe prelegeri şi informări participanţii au luat o binemeritată pauză de odihnă timp de o oră, plecând apoi la un tur al celor mai reprezentative lăcaşe de cult din oraşul nostru. Ei au vizitat Biserica Romano – Catolică, Biserica Evanghelică, Catedrala Ortodoxă, Biserica Reformată şi Măstirea Gai. Seara a avut loc un concert extraordinar în sinagoga de rit neolog din Arad la care, în afară de cei prezenţi la conferinţa internaţională au participat şi membri ai Comunităţii evreilor din Arad precum şi arădeni iubitori de muzică. Minunatul concert a fost susţinut de Schmuel Barzilai, prim cantorul comunităţii evreilor din Viena care a făcut ca în acea seară inimile tuturor să bată la unison indiferent de religie ori etnie.

Cea de a doua zi a conferinţei ICCJ a debutat foarte energic printr-o analiză SWOT, în care s-a realizat o radiografie a situației privind relația între culte și s-au discutat puntele tari, cele slabe, oportunitățile și amenințările existente. Printre punctele slabe s-a enumerat lipsa unei organizaţii naţionale care să acţioneze pentru apropierea dintre oamenii de diferite religii, şi care să se afilieze la ICCJ.

 După pauza de cafea s-au analizat posibilităţile locale şi naţionale de înfiinţare în România a unei organizaţii membre a ICCJ. Totodată, s-au examinat căile prin care se poate realiza un astfel de deziderat şi s-au pus bazele unei agende în acest sens.

La încheierea conferinţei, care avut loc în cadrul unei recepţii la Comunitatea Evreilor, Ionel Schlesinger, preşedintele CEA şi-a atras binemeritatele laude ale lui Markus Himmelbauer, directorul general al Comitetului de Coordonare a Cooperării Iudeo-Creștine din Austria precum şi a celorlalţi participanţi de seamă pentru o organizare excelentă.

Dabru Emet

Printre temele introduse în discuție de căte Ionel Schlesinger, în timpul conferinței, este și „Dabru Emet“. „Vorbeşte adevărul”, în limba ebraică „Dabru Emet” este un document semnat de peste 220 de rabini şi intelectuali din toate ramurile iudaismului cu privire la relaţia dintre Creştinism şi Iudaism.  Dabru Emet a fost publicat în 10 septembrie 2000, în New York Times şi este folosit ca material didactic în programele educaţionale evreieşti din SUA. Deşi documentul afirmă clar că există diferenţe de concepte teologice între cele două religii, găseşte teren comun din perspectiva Iudaismului. Ideile principale sunt că evreii şi creştinii se închină aceluiaşi Dumnezeu, caută autoritate în aceeaşi carte, creştinii pot respecta revendicarea evreilor pentru Pământul lui Israel, evreii şi creştinii respectă prevederile morale ale Torei (Pentateuhul), nazismul nu este un fenomen creştin, controversa dintre evrei şi creştini nu se rezolvă până ce Dumnezeu nu răscumpără întreaga lume aşa cum este promis în scripturi şi nimeni nu trebuie să fie supus presiunii de a crede ceea ce crede celălalt, o nouă relaţie între evrei şi creştini nu va slăbi practica Iudaică, evreii şi creştinii trebuie să conlucreze pentru justiţie şi pace.

Documentul a fost extrem de bine primit în cercurile creştine. Comisia Luterană Europeană pentru Biserică şi Poporul Evreu, o organizaţie umbrelă reprezentând 25 de entităţi luterane din Europa a emis în 2003 un răspuns la „Dabru Emet” în care spune, printre altele, că luteranii trebuie să reexamineze teme din teologia lor deoarece acestea, în trecut, au adus antipatie faţă de evrei.

Tikkun Olam

În cele două zile de mai 2009, cât a durat conferinţa ICCJ la Arad, aici s-a acționat în idea a ceea ce poporul evreu defineşte ca Tikkun Olam, repararea lumii. Munca din oraşul nostru s-a bazat pe eforturile Consiliului Internaţional al Creştinilor şi Evreilor şi ale rabinilor şi intelectualilor care au redactat şi semnat „Dabru Emet”, precum şi pe multe alte eforturi demne de cea mai mare stimă. Astfel de demersuri schimbă gândirea noastră, a tuturor, indiferent de religie, etnie ori a altor surse de deosebiri între noi, creând atitudini de respect şi înţelegere reparând lumea pentru toţi locuitorii Terrei.

Margareta Vidorka Szegő