Yom Haatzmaut sărbătorit cu pita și falafel


Detalii Eveniment


Români de etnie evreiască

Statul român sărbătorește anul acesta un moment istoric relevant în existența unei țări. Centenarul Marii Uniri ne dă prilejul să ne amintim de oamenii care au clădit de-a lungul celor 100 de ani, și mult înainte, tot ceea ce este bun azi aici. Ei provin din diferite pături sociale, mulți fii de țărani, alții din familii nobiliare, de diverse etnii. Persoane care iubind locul și oamenii de aici au creat ceva bun și frumos pentru noi toți. Printre ei sunt și foarte mulți evrei, dintre care unii, precum Nina Cassian (poetă) sau Mihail Sebastian (scriitor) menționați la emisiunea 100 pentru România. Alți evrei fiind medici, dascăli, jurnaliști, țărani, muncitori, arhitecți, actori, slăviți de istorie sau uitați în timp, rămân totuși o parte semnificativă a forței care a construit țara aceasta.

Ceva mai mic de un centenar

Iată că la exact 30 de ani de la Marea Unire românească, evreii aveau să lupte și ei pentru întemeierea Israelului. În termenii unei vieți omenești diferența de trei decenii pare mare, însă, dacă ne gândim în context istoric cele două țări sunt cam de aceeași vârstă.

Mentalitatea colectivă a evreilor și a religiei pe care o practică a fost tot timpul legată de micuța bucată de pământ pe care acum o numim Israel. Într-o glumă, cineva spune „astăzi vreau să cutreier tot Israelul“ iar celălalt îi răspunde „și după-masă, ce faci?“. Un teritoriu mic, pentru care evreii au dus și duc o luptă mare. Tocmai această luptă continuă a fost redată printr-un program extrem de bine pus la punct în Comunitatea evreilor din Arad, joi 19 aprilie 2018, începând cu ora 17, zi dedicată sărbătoririi celor 70 de ani de existență a Israelului modern.

Programul cultural „Yom Haatzmaut“ (literal: Ziua Independenței), ținut la Arad, a debutat cu o scurtă istorie a poporului care are o vechime mai mare de 5700 de ani, punctând doar niște evenimente principale, cu ar fi: distrugerea celor două temple din Israel, viața sub ocupația romană, pogromurile din diaspora, resuscitarea limbii ebraice, Holocaustul ș.a.m.d., toate într-un scurt film de animație.Yom Haazmaut 2018

Cântecul și proclamația

Organizatorii au pregătit pe fiecare masă câte două foi, una cu proclamația de independență a statului Israel, pentru cei care au dorit să îi citească textul integral și cealaltă cu transliterația și traducerea în Română a cântecului „Shir lashalom“ (Cântect de pace), făcută de drăguța noastră secretară, Danna Kalman. Participanții au avut, astfel, ocazia să studieze documentul, în timp ce pe ecran derula un film despre momentul istoric al constituirii lui „Medinat Israel”, adică a statului Israel, în data de 27 mai 1948. Dacă vă întrebați de ce sărbătorim în aprilie un eveniment din mai, este datorită diferențelor dintre calendarul Gregorian și cel ebraic, subiect descris pe larg în articolul Rosh Hodesh. În plus, atunci când Yom Haatzmaut cade vinerea sau sâmbăta, Ziua Independenței poate fi sărbătorită cu două sau chiar și cu trei zile mai repede decât 5 Iyar (în calendarul evreiesc), pentru a nu desacraliza Shabbatul.

Părinți întemeietori

Spre surprinderea tuturor, Ionel Schlesinger, președintele Comunității Evreilor din Arad, a găsit în numărul din Jerusalem Post, pe atunci numit The Palestine Post, în care a fost publicat, pe prima pagină, comunicatul despre înființarea statului Israel. S-a trecut la a-i cunoaște mai bine pe patru dintre părinții întemeietori ai statului Israel.

Primul prezentat a fost Theodor Herzl, care de mic copil a fost preocupat de salvarea evreilor. După ce a întors problema pe toate părțile, ca o soluție extremă, el s-a gândit până și la creștinarea copiilor evrei, pentru a fi scăpați de pogromuri. La urmă, a ajuns să respingă această idee ca nefialbilă și să se gândească din ce în ce mai profund la înființarea unei țări.

Filmul urmărit de participanții la Yom Haatzmaut, cu succintele intervenții ale președintelui Schlesinger, a fost „The hope rebirth of Israel“ de la postul de televiziune american CBN news.

Chimistul negociator

„Veți vedea că lui Chaim Weizmann îi datorăm declarația Balfour“ spune președintele CEA vizibil emoționat și încântat de unul dintre cei mai de seamă cercetători și oameni politici ai Terrei. Chimistului englez, de origine evreiască i s-a cerut în timpul primului război mondial să pregătească cantități industriale de acetonă, fiindcă era necesară, între altele, la fabricarea explozivului cordită.

Pe vremea aceea, germanii aveau mari cantități de acetat de calciu, din care se obținea acetona, pe când la englezi era penurie de așa ceva. Însă Weizmann descoperise o nouă metodă de obținere a acetonei, care folosea fermentația. El a dezvoltat metoda pentru ca englezii să poată produce cantități industriale de acetonă pentru armata lor. Astfel a salvat flota britanică aflată într-o criză logistică serioasă. Contribuția lui semnificativă la deznodământul primului război mondial l-a ajutat, mai apoi, în a face lobby pentru cauza sionistă în cercul conducătorilor britanici, ceea ce a dus la declarația Balfour din 2 noiembrie 1917.

Doamna de Fier a Israelului

Una dintre cele mai puternice personalități din istoria poporului evreu a fost o femeie. Cunoscută ca „doamna de fier a politicii israeliene“, Golda Meir reprezintă a treia persoană din seria „părinților întemeietori” arătată de președintele comunității participanților la Yom Haatzmaut. Povestea ei ilustrează un adevărat lider, un om de caracter, o persoană extrem de curajoasă și determinată să ajute poporul evreu. Filmul prezentat de domnul președinte arată contextul familial din care provine Golda Meir, viața școlară, implicarea în sionism, mutarea din America în Israel împreună cu soțul ei, viața în kibbutz, implicarea în politică și dezvoltarea ei într-un lider carismatic.

Mâna dreaptă a lui Ben Gurion, Golda Meir dorește să fie ea cea care merge în America pentru a strânge fonduri de la evreii de acolo, în vederea susținerii Israelului. Și are dreptate. Depășește cu mult orice așteptare. Efortul ei considerabil aduce un ajutor determinant pentru cumpărarea de armament în vederea contracarării atacului iminent din partea tuturor țărilor arabe și salvarea noului stat.

Un negociator și politician de primă clasă, Golda Meir este trimisă în Amman, Iordania pentru a se întâlni cu regele Abdullah I al Transiordaniei, riscându-și viața, chiar înainte de declararea independenței statului Israel, deghizată într-o femeie arabă. Scopul ei era să îl determine pe rege să nu declare război statului Israel, însă, deși își dă cuvântul de onoare acesta și-l încalcă mai apoi.

palestinian post

Visătorul Ben – Gurion

Ultima personalitate prezentată în cadrul evenimentului organizat cu ocazia împlinirii celor 70 de ani de existență a statului Israel, a fost David Ben – Gurion. El a devenit cel dintâi prim -ministru al Israelului, un om și un lider desăvârșit.

Poate că unul dintre cele mai celebre citate a lui este: „În Israel, pentru a fi realist, trebuie să crezi în miracole”. Și, într-adevăr, simpla existență a Israelului, în ciuda tuturor vicisitudinilor, poate fi deja considerat un miracol, iar povestea continuă cu provocările zilelor noastre.

Pentru a arăta cum și unde este țara sfântă în acest moment, Ionel Schlesinger a optat pentru vizonarea filmului „Israel today” (Israel astăzi) în care se poate vedea aportul israelian la progresele științifice și tehnologice, la îmbunătățirea vieții oamenilor de pe întreg mapamondul.

Din țara mlaștinilor, pline de malarie și a deșertului neprimitor, israelienii au construit țara „laptelui și a mierii“ cu cel mai înalt nivel tehnologic, cu unul dintre cei mai mari indici de dezvoltare de pe planetă, unde toate religiile pot să prospere în pace, țara unde arabii creștini se simt cel mai bine, unde arabii druzi sunt cei mai fideli apărători ai statului Israel și cei mai dârzi luptători din armata israeliană. Orașul Haifa este centrul religiei Bahai și fie el Tel Aviv, Ierusalim, Rishon LeZion sau Petah Tikva, ai șanse mari să vezi comerțul și turismul înfloritor, oameni dansând pe stradă sau făcând yoga în locuri publice, evenimente culturale inedite, flash mob-uri și concerte ad hoc.

Surpriza rabinului

Evenimentul a continuat cu o pauză de sucuri, cafea și socializare. A urmat videoclipul cântecului Shir Lashalom (Cântec pentru pace) fredonat și de cei din sală care cunoșteau melodia. Surpriza despre care le-a vorbit Danna invitaților a fost creată cu un talent culinar deosebit al lui Avraham Ehrenfeld și Rivka Ehrenfeld. Astfel, rabbinul și soția dumnealui au pregătit câte o porție de pita umplută cu humus, falafel și amestec de legume, pentru fiecare participant. Iar, dacă stăm să ne gândim că sala a fost arhiplină, munca celor doi este cu atât mai mult apreciată. Așa că le spunem în ebraică un binemeritat: Kol hakavod mar ve giveret Ehrenfeld ve toda raba. (Tot respectul domnul și doamna Ehrenfeld și vă mulțumim mult.)

De această dată, președintele comunității a optat pentru versiunea din 2016 de Hatikva, imnul național al Israelului. Un imn cu rădăcini melodice din cultura românească, amintindu-ne, încă o dată, cât de legat este Israelul de România.

Margareta Vidorka Szegő

Print Friendly, PDF & Email
Previous
Un seder cu delicatese pentru evreii din Arad
Next
Noi colaborări la sinagoga neologă

Evenimente

martie 2024
LMaMiJVSD
     1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
« feb.   apr. »