Sinagoga neologă din Arad

Postare

 

Sinagoga neologă este una dintre clădirile de patrimoniu ale orașului nostru. Ea se remarcă atât prin arhitectura deosebită, cât și prin istoria tumultuoasă care i-a precedat construcția, împletirea cu povestea etniei evreiești, a gândirii  evreiești și cu momente de mare însemnătate ale orașului nostru.

Totodată, clădirea este simbolul noului și al progresului în tradiția și ritualul evreiesc, schimbare ce s-a născut în Seesen, Germania (unde a fost construită prima sinagogă neologă, inaugurată în anul 1810) s-a răspândit mai întâi în Hamburg și Berlin, ajungând odată cu rabinul Aron Chorin și la Arad. Orașul a fost pus astfel la loc de cinste în istoria universală a gândirii evreiești prin toate valorile culturale adăugate de rabinul Aron Chorin, contemporanii și urmașii săi. Luându-și foarte în serios rolul de îndrumător al obștei sale, rabinul arădean a răspuns provocărilor aduse de evreii din Arad prin sfaturile practice, reformele sinagogale, cărțile publicate și o comunitate clădită pe valori morale, spiritual și educaționale foarte solide. În acest fel, sinagoga devine simbolul firesc al nevoilor de dezvoltare ale comunității. Însă, începerea construcției este amânată de mai multe ori datorită numeroaselor piedici puse de autoritățile arădene.

Istoria orală a comunității descrie munca de sisif depusă de cei pe umerii cărora s-a construit sinagoga. Membrii comunității nu s-au dat bătuți chiar dacă piedicile veneau de la autorități sau de la gruparea care nu accepta găndirea reformatoare a lui Chorin. Cei care s-au zbătut cel mai mult pentru realizarea acestui vis a fost rabinul Aron Chorin și judele Moises Hirschl. Cel din urmă a făcut colectare de fonduri pentru sinagogă, dumnealui fiind printre cei mai mari contribuitori financiari la acest scop și nu numai.

 

 

Comunitatea a inițiat nenumărate demersuri către autoritățile locale pentru a se găsi o locație acceptată de toată lumea. După numeroase amânări și replanificări s-a primit acordul pentru a construi pe actuala locație iar la începerea lucrărilor au participat chiar și oficialități arădene. Însă bucuria a fost de scurtă durată.

Samuel Hirschl, fiul lui Moises Hirschl descrie situația destul de complicată a acelor vremuri în care idea de drepturi egale pentru toate religile și etniile era încă un concept necunoscut. El povestește cum orice autoritate, indiferent cât de arbitrară, putea dispune anumite decizii la care evreii trebuiau să se conformeze. De multe ori, deciziile unui nobil sau a unei autorități se băteau cap în cap cu cele altor factori hotărâtori astfel încât evreii erau puși în situații greu de gestionat și extreme de periculoase.

Astăzi, membrii mai învârstă ai comunității spun că bunicii lor povesteau cum evreii săpau o zi întreagă pentru a face fundația sinagogii iar noaptea niște „binevoitori” astupau totul. Cert este că după trei săptămâni de munci istovitoare  vice locotenentul von Vásárhely a dispus încetarea imediată a oricăror lucrări.

Moises Hirschl a fost acuzat că nu respectă ordinul și a fost convocat de urgență în fața instanței de judecată a orașului. Hirschl merge la primărie unde era deja așteptat de o gloată gata să-l linșeze. Oamenii din fața clădirii și de pe holurile acesteia strigau injurii, acuzații și amenințări cu moartea la adresa judelui comunității evreiești. Ajuns în fața mai marilor urbei, Moises Hirschl îi convinge să meargă la locul săpăturilor și să se convingă că acestea au încetat. Astfel, ajunge să se salveze. Lucrurile nu rămân însă așa. Sunt chemați oameni să astupe locul pentru fundație și sunt plătiți cu multă băutură alcoolică și mâncare.  Comunitatea pierde astfel banii investiți în lucrare.

Dorind cu toată ființa lui să ajute comunitatea ce îi este atât de dragă, Moises Hirschl vine cu o idee năstrușnică. Având acordul rabinului Chorin și a comitetului de conducere al comunității, merge la autoritatea supremă din aceea perioadă, Majestatea sa Împăratul Francisc, Mare Prinț al Transilvaniei și îi oferă acestuia clădirea. Împăratul este impresionat de gestul lui Hirschl și al evreilor lui și acceptă oferta, devenind, astfel, protectorul sinagogii. Ea  primește  autorizația de construcție și nimeni nu se mai poate opune proiectului imperial.

 

Autorizația de construcție și onorurile imperiale

 

Datorită eforturilor deosebite făcute și a demersului său, judele Hirschl este decorat de împărat și se întoarce de la Viena în cele mai mari onoruri. Construcția sinagogii începe în anul 1828 sub îndrumarea arhitectului Domokos Helm și s-a finalizat în anul 1834.

În anul 1841, la etajul întâi al sinagogii a fost instalată orga construită de Antal Dangl. Astfel, sinagoga a primit cel de-al doielea element care deosebește o sinagogă neologă de una ortodoxă. Primul element este bimah (platforma de unde se citește Torah în Shabbat și de sărbători), care în sinagoga ortodoxă este situată în mijlocul sinagogii iar în cea neologă în față, după modelul altarelor din bisericile creștine.

Din punct de vedere architectural sinagoga a fost construită în stil  neoclassic, pe o fundație aproape triunghiulară ce este înconjurată de trei străzi: Strada Sinagogei, strada Cozia și strada Tribunul Dorbra. Ea este situată vis-a-vis de Casa cu lacăt și la aproximativ 200 de metri de sinagoga ortodoxă, ambele clădiri de patrimoniu ale Aradului.

Privită din exterior, clădirea dă senzația unei clădiri de apartamente cu două etaje. Ea a fost construită în acest fel atât din motive de securitate cât și din  perspectiva practică comunitară, clădirea adăpostind nu doar sinagoga ci și apartamentul rabinului, spații comerciale și altele. Astăzi, intrarea în imobil se face de pe strada Tribunul Dobra, printr-o curte interioară însă constructorul a gândit intrarea principală să fie de pe strada Sinagogei, unde descoperim o poartă încadrată de niște coloane.

 

Alte momente marcante din existența clădirii

În data de 17 august 1834 baronul Orczi, comisar regal, vine la Arad pentru a înmâna oficialităților diploma de oraș liber regesc. Cu această ocazie cortegiul se oprește și la sinagogă unde este întâmpinat cu fast de rabin. Aron Chorin l-a binecuvântat pe baronul Orczi în prezența întregii comunități.

Moartea rabinului Aron Chorin a survenit pe data de 24 August 1844, în Arad. Se spune că în cinstea lui au bătut clopotele bisericilor creștine, iar la funerarii au participat atât înalte fețe bisericești cât și personalități ale orașului nostru și nu numai, adunând oameni de toate etniile, religiile și păturile sociale.

În anul 2004, sinagoga a fost pusă pe lista monumentelor de patrimoniu ale municipiului Arad.

În 21 decembrie 2007 Comunitatea Evreilor din Arad organizează un eveniment în sinagoga neologă pentru a cinsti memoria Reginei Mamă Elena, căreia i-a fost acordat titlul de „Drepți printre popoare” de către poporul evreu. Momentul a fost cu atât mai somptuos prin prezența  Majestăţii sale Regele Mihai I.

Concertul prim-cantorului de la singogoga din Viena, Shmuel Barzilai în 2013, la care a participat și familia Herschel, urmașii judelui Moises Hirschl.

La împlinirea celor 300 de ani de viață evreiască în Arad (2017), sinagoga a găzduit mai multe evenimente. Remarcăm vizita familiei Fritz a cărei strămoș, Isac Elias a intrat în istorie alături de Marcus Mayr ca fiind primii evrei stabiliți legal în Arad, în anul 1717. Peter Fritz, urmașul lui Isac Elias ajută comunitatea arădeană în restaurarea cimitirului neolog vechi.

Rabinii neologi care au continuat pe drumul început de Aron Chorin au fost: Iacob Steinhardt (1845 -1885), Sándor Rosenberg (1886–1906), dr. Lajos Vágvölgyi (1906 -1940), dr. Nicolae Schőnfeld (1940 – 1961), Baruch Lerner (1961 -1963), Nicolae Kesztenbaum (1963 – 1965), Müller și Wiznitzer. Până la urmă funcția a fost suplinită o perioadă și de rabinul Timișoarei, dr. Ernest Neumann.

Astăzi, sinagoga neologă este folosită atât ca lăcaș de cult cât și  ca loc de desfășurare a multor evenimente culturale precum concerte, lansări de carte, expoziții și acțiuni caritabile. Ea face parte din seria de monumente vizitate de elevii care au participat la programele organizate de Complexul Muzeal Arad în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Arad și Comunitatea Evreilor Arad ai căror ghizi au fost Adelina Stoenescu, Anitta Mizsur (ambele muzeografi) și   Margareta Szegő, managerul de proiect al comunității.

Sinagoga este de asemenea vizitată de clase de elevi de la diferite licee și școli generale atât din municipiul cât și din județul Arad, precum și de grupuri turistice organizate ori simple persoane care doresc să înțeleagă istoria, tradițiile și moștenirea culturală evreiască.

Vidorka M. Szegő

 

 

 

 

 

 

Print Friendly, PDF & Email
Previous
Proiectul „Krokusz” a ajuns la sinagogă
Next
Omagiu virusologului Nicolae Cajal, un om de-o bunătate rară

Evenimente

ianuarie 2021
LMaMiJVSD
     1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
« dec.   feb. »