Comunitatea Evreilor din Arad a marcat în data de 10 octombrie 2019 Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în cimitirul de rit neolog. În afară de membrii comunității noastre, la eveniment au mai participat Înalt Prea Sfințitul Timotei Seviciu, arhiepiscopul Aradului; Călin Bibarț, primarul Aradului; Adelina Stoenescu, muzeograf; Kiraly Arpad, protopop romano-catolic de Arad; Czege Emeric, preot reformat; Abraham Erenfeld, rabinul comunității; Sorin Seviciu, protopop onorar greco-catolic, preotul Tiberiu Ardelean și preotul Emil Roman. De asemenea au ținut să fie alături de noi  prof. univ. dr. ing. Mariana Nagy, decan facultății de Științe Exacte al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, Tiberiu Dekany, fostul viceprimar al Aradului, prof. univ. dr. Marius Grec, directorul Centrului de Studii Iudaice  „Academician Nicolae Cajal” din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Emanuel Grec, cercetător în studii iudaice, la universitatea Heidelberg, conf. univ. dr. Speranţa Milancovici, decan al Facultății de Ştiinţe Socio Umane şi Educaţie Fizică şi Sport, al UVVG Arad. Împreună cu profesorii de la Universitatea „Vasile Goldiș” a venit și  prof. univ. Louis Begioni, de la Universitatea „Tor Vergata” din Roma, precum și două clase de elevi cu profesori.

„Ne amintim și amintim de martirii noștri  dispăruți, umiliți, badjocoriți, uciși, în ceea ce numim noi Holocaust, pentru noi cea mai neagră perioadă a istoriei recente. Ne amintim și amintim. Este o datorie pentru noi. Cum am mai amintit și altă dată, morții noștri nu cer răzbunare, dar ne obligă să avem grijă ca martiriul lor să nu fie dat uitării. De aceea, an de an facem aceste comemorări” a spus Ionel Schlesinger președintele Comunității Evreilor din Arad la începutul discursului său. Dumnealui a făcut o paralelă între cazul Alexandrei Măceșanu, care a șocat opinia publică stârnind emoție, compasiune și revoltă și cazul celor peste 6 milioane de persoane ucise în Holocaust care nu mai produce aceleași emoții.  „Sunt oameni care neagă că acele întâmplări au avut loc, fie discută pe marginea numărului. Iată de ce suntem obligați an de an să facem aceste comemorări. Noi nu uităm trecutul dar nu suntem ancorați în trecut”, spune domnul președinte. De asemnea a menționat nenumăratele atentate împotrivan evreilor care au loc pe mapamond, ultimul fiind chiar cu o zi înainte de comemorare. În orașul Halle, din Germania, în data de 9 octombrie 2019, a avut loc un atac terorist la sinagoga unde se ținea slujba de Yom Kipur. Atentatul s-a soldat cu doi morți și mai mulți răniți.

„ Cunoașterea trecutului este necesară pentru că această cunoaștere ne furnizează elementele necesare pentru a ști că în orice situație dată cum să acționăm efficient pentru a avea grijă ca asemenea evenimente, ca să le zic așa, să nu aibe loc nici acum nici în viitor. Cu atât mai mult cunoașterea trecutului este necesară, pentru că constatăm, cu îngrijorare, recrudescența fenomenului antisemit, manifestările de ură față de evrei, care în ultima vreme sunt din ce în ce mai numeroase. În multe țări, Germania, Belgia, Franța, Olanda, au loc frecvente atacuri fizice, nu numai verbale, împotriva evreilor, fie ei tineri, bătrâni, copii. Guvernele acestor mari democrații nu sunt în stare să ia măsuri eficiente pentru eradicarea acestui fenomen. În Germania mărșăluiesc fără restriște neonaziștii, desigur sunt și cei care mărșăluiesc în contra acestora. Iranul, cel mai mare finanțator al terorismului mondial, declară, proclamă fățiș că ei vor ștergerea Israelului de pe hartă. Statele Unite singura mare putere care a luat măsuri prin sancțiuni împotriva Iranului. Iarăși, marile democrații europene militează pentru menținerea bunelor relații cu Iranul. Asta iarăși ne aduce aminte de perioada ascensiunii lui Hitler, când încă, tot așa marile puteri ar fi avut posibilitatea să-l oprească. Până când Hitler a avut treabă doar cu evreii nu a fost nicio problemă, dar când a dat foc la întreaga planetă a fost deja prea târziu. Iată de ce  noi chiar trebuie să fim atenți la astfel de fenomene”, explică Ionel Schlesinger.

La fiecare comemorare, atât președintele, cât și alți membri ai comunității noastre vorbesc despre cum să prevenim astfel de nenorociri și cum trebuie să luptăm împotriva xenofobiei. Tocmai de aceea a fost o onoare să îi vedem pe elevii doamnei Otilia Huț, profesor de Istorie la liceul Penticostal din Arad și pe cei ai doamnei Ildiko Gal, profesor de Istorie la Școala Gimnazială „Aron Cotruș” din Arad, ambi dascăli colaboratori ai Simonei Stieger, unul dintre cei mai pasionați profesori de Istorie, care participă an de an la evenimentele organizate de noi.

Fiind vorba despre trecut, președintele comunității, Ionel Schlesinger, a menționat două momente importante și de actualitate din istoria recentă. Primul se referă la perioada nazistă, când în toată Germania se auzea și se vedea scris „Juden raus,  nach Palästina” adică „evreii, să plece în Palestina”, iar azi  în aceeași țară se aude „Juden raus aus Palästina”, „evreii afară din Palestina”.

„Cel mai des ura împotriva evreilor nu se manifestă direct ci se manifestă ca acțiuni de delegitimare a statului evreu și negarea dreptului poporului evreu de a avea un stat național propriu. Pentru aceasta, deseori auzim de la marii cunoscători, care în afară de fotbal se pricep și la toate celelalte probleme ale lumii, expresia că Holocaust este ceea ce fac evreii cu palestinienii, referitor la conflictul existent în Orientul Mijlociu. Sigur că niște minime cunoștiințe în acest domeniu ar fi împiedicat o asemenea abordare. Precum cred că se știe, în perioada premergătoare Holocaustului, evreii pe unde au stat, nu au înjunghiat oamenii pe stradă, nu și-au dat foc, nu au detonat bombe ucigând nevinovați, nu au tras tiruri de rachete asupra altora. În zilele noastre, în Israel, palestinienii, o parte, nu toți, înjunghie pe stradă la întâmplare cetățeni, intră cu mașinile în grupuri de oameni care așteaptă la autobuz, iar din fâșia Gaza se trage cu rachete asupra Israelului. Sigur că forțele de securitate israeliene, în legitimă apărare îi împușcă pe atacatori, iar când se trage cu rachete asupra Israelului, după multe și repetate avertismente, israelienii sunt obligați să atace țintele respective. Din păcate, cu această ocazie mor și oameni nevinovați iar poporul palestinean suferă din cauza demenților conducători pe care îi are.

Holocaustul ce a fost? A fost o acțiune organizată de un stat ce urmărea nimicirea unei întregi populații, a celor care au avut vina de a se naște evrei. În Holocaust a pierit jumătate din populația evreiască a globului. Palestinienii, la înființarea statului Israel, erau în jur de 300 de mii. Astăzi, sunt peste 2 milioane. O bună parte din ei, cetățeni ai statului Israel cu toate drepturile, cu reprezentanți în parlamentul israelian, deputați care din parlament atacă statul israelian și nu îl recunosc, beneficiază de toate drepturile de cetățean, ajutor medical, ajutor social și așa mai departe. Israelul primind rachete din fâșia Gaza, totuși, livrează apă, livrează energie electrică, medicamente și ajutor poporului palestinean care trăiește în fâșia Gaza. Gravi bolnavi din fâșia Gaza sunt tratați în spitalele de top din Israel. Nu de mult, soția președintelui autorității palestiniene, marele dușman al statului Israel, a fost tratată într-un spital israelian. Vedeți? Și totuși evreii sunt acuzați că fac Holocaust în Palestina. Curat Holocaust! ” spune președintele ironic.

A fost păstrat un moment de reculegere în memoria martirilor. Rugăciunea pentru cei decedați a fost făcută de rabilul Abraham Erenfeld, împreună cu cantorul Moris Bor.

„În acest context al comemorării martirilor noștri, noi afirmăm că dincolo de obligația noastră de a veghea ca martiriul lor să nu fie dat uitării suntem conștienți că trebuie să veghem ca nici generația actuală, nici generațiile următoare să nu mai aibe parte de asemenea nenorociri. Niciodată nu uităm să omagiem pe acei neevrei care în acele timpuri de restriște, chiar punându-și în pericol propria existență, au căutat să îi ajute pe semenii lor aflați în pericol. Trebuie să subliniez și să îmi exprim satisfacția și bucuria pentru foarte bunele și caldele relații cu frații noștri creștini pe aceste binecuvântate meleaguri ale Aradului. Putem spune că noi onorăm memoria martirilor noștri continuând să fim cetățeni loiali și folositori ai României, fiind în același timp fermi susținători ai dreptului Israelului de a fi statul național al poporului evreu în cadrul unor granițe sigure și trăind în pace cu vecinii săi” ne spune, Ionel Schlesinger.

La sfârșitul evenimentului domnul președinte și ceilalți membri ai comunității au mulțumit  participanților celorlalte culte și etnii pentru solidaritate și au mai schimbat anumite impresii atât cu oficialitățile cât și cu elevii și profesorii prezenți la eveniment. O parte din vizitatori au ținut să pună o piatră pe mormântul rudelor ori prietenilor decedați.

Text și foto

    Margareta Vidorka Szegő